Viaţa în Thailanda
Thailanda este renumită prin ospitalitate şi o toleranţă aproape nemărginită. Spre deosebire de alte popoare, thailandezii sunt foarte zâmbitori, aici zâmbetul fiind rezolvarea multor situaţii de viaţă. Turiştii nu vor avea probleme să se obişnuiască cu obiceiurile locale. Thailanda este o ţară religioasă, localnicii păstrează un respect tradiţional adânc familiei regale şi tuturor reprezentărilor lui Buddha, iar de acest lucru trebuie să îşi amintească vizitatorii. Dacă veţi asista la un eveniment public unde se află prezent un membru al familiei regale veţi face bine dacă veţi observa cum procedează cei din jur, pentru a le copia gesturile. La fel trebuie să procedaţi şi în preajma simbolurilor lui Buddha – toate sunt considerate a fi sacre, indiferent de mărime sau vechime.
Cum să ne purtăm?
În ceea ce priveşte viaţa de zi cu zi, să începem cu salutul. Atunci când se întâlnesc, Thailandezii nu îşi dau mâna, însă îşi împreunează mâinile ca pentru rugăciune, astfel încât vârfurile degetelor să fie la înălţimea feţei şi înclină uşor din cap. Acest gest se numeşte „vaj“. Vă întrebaţi cine salută primul? În general, prima care salută este persoana mai tânără, iar cea mai în vârstă îi răspunde în acelaşi fel.
Acordaţi atenţie şi poziţiei picioarelor şi capului. Va fi considerat ca un afront grosolan dacă veţi sta picior peste picior iar piciorul de deasupra va fi îndreptat către persoana de alături astfel încât aceasta să fie nevoită să îl ocolească. Thailandezii acordă cea mai mare atenţie capului, ca partea cea mai înaltă a trupului şi acest lucru în special în sens spiritual. Nu este indicat să ciocăniţi sau să atingeţi capul cuiva, nici sub forma unei glume prieteneşti.
Stilul de viaţă
În privinţa apelativelor, thailandezii folosesc numai prenumele, titlu „khun“ (domn, doamnă, domnişoară) se pune înaintea numelui. Prenumele sunt o descoperire recentă în Thailanda, acestea fiind adesea lungi şi complicate. Thailandezii preferă însă apelative scurte şi sonore, drept pentru care, folosesc porecle foarte frumoase. Unele dintre prenume sunt comune pentru bărbaţi şi femei, aşa că nu se poate face o distincţie de sex numai după acestea.
În viaţa de zi cu zi, nu veţi putea ocoli cumpărăturile, aşa că luaţi aminte că obiceiul din târguri este de a negocia, putând scade preţul produselor, până la o treime din cel iniţial. În magazine, preţurile sunt fixe.
În ce priveşte mâncarea, aceasta este pentru thailandezi un eveniment social. Ei nu mănâncă singuri şi consumă alimentele cu mai multă plăcere la restaurant decât acasă. Din tacâm lipseşte cuţitul, în mâna dreaptă ţinem lingura iar în cea stângă furculiţa. Multe mâncăruri se servesc cu beţişoare, iar orezul lipicios cu mâna. Totul se aduce deodată, iar din platourile aduse fiecare se serveşte în propria farfurie.
Desigur, veţi avea nevoie de informaţii în privinţa bacşişului. Ghizii şi şoferii locali se aşteaptă la un bacşiş de circa 1-2 USD/persoană/zi, hamalilor din hoteluri li se dau 20 USD, iar o mică atenţie ar trebui să daţi şi cameristelor. În restaurantele mai bune se taxează automat 10 % în plus, drept pentru care mai oferiţi bacşiş numai dacă într-adevăr sunteţi mulţumiţi.